FAIL (the browser should render some flash content, not this).
Cronologie
Ultimele 5 articole:
Linkuri utile:
Salamah ibn Qais al-Ashjai

SALAMAH IBN QAIS AL-ASHJA’I (radiy-Allahu ‘anhu) (d. 55 A.H.)

Numarul eroilor care construiesc istoria Islamului este nesfarsit, fiecare generatie avand proprii sai oameni de exceptie. Insa, in ciuda numarului relativ redus al musulmanilor din prima generatie sau companioni ai Profetului (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam) vom vedea ca aceasta a oferit cei mai multi eroi. Fara doar si poate, o analiza atenta va reliefa faptul ca acest fenomen nu este unul neobisnuit din moment ce fiecare musulman din acea generatie s-a gasit in imediata apropiere a profetului Muhammed (salla-Llaahu ’alayhi wa-sallam), cel de la care fiecare erou al istoriei islamice invata lectii de eroism.

Printre cei mai putin cunoscuti eroi din prima generatie se numara eroul nostru de astazi : Salamah ibn Qais, cel despre care probabil foarte putina lume a auzit. El a fost barbatul pe care califul ’Umar ibn Al-Khattab l-a desemnat sa conduca armata direct inspre Al-Ahwaz, la granita cu Imperiul Persan, intro zona deosebit de periculoasa, cu relief accidentat.

Printre alte instructiuni pe care califul i le-a oferit comandantului sau, putem include urmatoarele :

„Cand vei intalni armata de politeisti, cheama-i pe ei la Islam. Si daca iti vor raspunde favorabil, reaminteste-le ca au la dispozitie doua variante : fie sa ramana pe pamanturile lor fara a lua parte la luptele in care vei fi implicat cu altii, fie sa ti se alature, prazile de razboi urmand a fi impartite cu ei.

Daca, insa, vor refuza sa imbratiseze Islamul, atunci vor trebui sa plateasca Jizah (taxa inteleapta impusa nemusulmanilor care urmeaza sa traiasca sub protectoratul unui guvern islamic) si vor fi liberi sa plece, nu inainte insa de a le oferi lor protectie fata de inamicii lor. Si sa nu le ceri mai mult decat pot sa plateasca.

In caz ca vor refuza si aceasta propunere, atunci lupta-te cu ei [...]

Si daca vei invinge, nu le viola proprietatile, nu-i trada, nu le mutila oamenii si nu le ucide copiii.”

Acestea au fost inteleptele cuvinte de ramas bun pe care califul le-a transmis comandantului sau.

Asa cum am subliniat mai inainte, Al-Ahwaz este asezata pe un teren accidentat, plin de munti si mlastini si unde pericolele pasc la fiecare pas, total nefamiliar eroului nostru si ostenilor sai. Din aceasta cauza el a si cautat in permanenta sa le ridice moralul prin intermediul unor predici pline de spiritualitate si prin recitari din Coranul cel Glorios. A urmat indeaproape instructiunile califului sau, fiind fortat sa se infrunte pe calea armelor, batalie terminata cu o mare victorie pentru eroul nostru si armata pe care a condus-o.

In timp ce impartirea prazilor de razboi era in plina desfasurare, eroul nostru a gasit o bijuterie confectionata dintr-o piatra pretioasa deosebit de atragatoare, cerandu-le permisiunea soldatilor sa o trimita califului din Medina, ceea ce au si acceptat. Asadar, a fost delegat unul dintre osteni sa duca la indeplinire aceasta sarcina. Si haideti sa ascultam restul povestirii asa cum a fost ea relatata chiar de catre osteanul trimis la ’Umar :

„Impreuna cu ajutorul meu ne-am indreptat inspre Basra, de unde am cumparat cele de trebuinta pentru calatoria incredintata, dupa care am pornit inspre Medina. Odata ajunsi la destinatie, ne-am interesat de calif, gasindu-l in timp ce supraveghea hranirea populatiei si oferind instructiuni servitorului Rafi sa puna mai multa paine sau carne unde era necesar. Cand m-a zarit, m-a invitat la masa, revigorandu-mi fortele alaturi de acea multime de oameni, iar dupa ce am ispravit, am predat tavitele mai departe. Califul, la randul sau, s-a intors la casa lui, iar eu am cerut permisiunea sa-l vad. Cand am patruns in interiorul locuintei sale, l-am zarit asezat pe un covoras foarte tocit, sprijinindu-se cu tot corpul de doua perne la fel de uzate. M-a invitat sa iau loc, dupa care a solicitat sa-i fie adus propriul sau pranz. Vazand una ca asta, mi-am spus in sinea mea „Tare sunt curios sa vad ce bucate si-a rezervat pentru sine califul (dupa toata cantitatea imbelsugata de carne oferita maselor).” Din spatele unei perdele sotia sa i-a intins niste paine inmuiata in ulei si presarata cu sare. Califul mi-a aruncat o privire si mi-a cerut sa ma servesc, ceea ce am si facut. Dupa aceasta, a solicitat ceva de baut si i s-a adus apa in care se gaseau cateva boabe de orz. La instructiunile sale, am fost servit primul, insa nu mi-am permis sa beau decat o cantitate foarte mica deoarece nu era in cantitate prea mare.

Apoi i-am raportat califului ca am sosit cu un mesaj din partea lui Salamah ibn Qais. Auzind una ca asta, intai de toate m-a intrebat care este starea armatei de musulmani, oferindu-i toate detaliile. Ascultand vestile bune, s-a rugat, „O, Allah ! Iti multumim pentru bunavointa cu care ne-ai binecuvantat.” M-a mai intrebat in legatura cu preturile din Basra si cu disponibilitatea hranei in Basra si in cele din urma despre obiectul pe care il purtam dupa mine. I-am relatat povestea bijuteriei si cum comandantul a dorit sa o pastreze pentru calif, dupa care i-am inmanat-o. A studiat-o cu atentie, scrutandu-i fermecatoarele nestemate, dupa care cu o miscare brusca s-a ridicat din locul in care se afla si a azvarlit traista de pamant, pietrele nestemate imprastiindu-se peste tot. Mi-a dat ordin sa le adun pana la ultima si servitorilor sa ma tranteasca afara din casa.

Mi-a strigat furios „Ridica-te” si mi-a ordonat sa duc bijuteria inapoi la comandantul ostirii, astfel incat sa se imparta nestematele celor care au luptat, ele fiind prazi ale razboiului castigat de ei. Califul m-a mai amenintat ca ne va astepta ceva rau atat pe mine, cat si pe Salamah daca soldatii vor pleca fiecare la casele lor fara sa detina fragmente din bijuterie. Am facut imediat cale intoarsa la Salamah, regretand misiunea pe care mi-a incredintat-o si transmitandu-i ordinele califului. Asa cum era de asteptat, eroul nostru Salamah a dus pe loc la indeplinire instructiunile califului, de a carui fire aspra se pare ca nu a avut o prea buna stiinta.”

 


Sursa: Mahmoud Esma'il Sieny - "Heroes of Islam", Editura Darussalam, King Saud University, Riyadh, K.S.A, 2000.

Traducere: AbdurRahman